Corina & Cătălin {Nunta}

Pare o vorbă goală să mulţumeşti cuiva pentru încrederea pe care ţi-a acordat-o, pentru că este ceva ce auzi de prea multe ori ca să îţi mai trezească vreun gând. Dar nu este deloc puţin lucru în ziua de azi ca nişte oameni care nu te cunosc personal să aibă încredere în tine. Aproape în fiecare zi cineva încearcă sau chiar reuşeşte să ne înşele cu ceva – pâinea cumpărată nu e proaspătă, zugravii nu s-au mai întors să îşi termine treaba, amabilul la care ţi-ai asigurat casa te ia de prost când ai o inundaţie, ofertele companiilor de telefonie mobilă sunt pline de steluţe, colegii te sapă şi îţi zâmbesc fără jenă. Peste tot cineva îţi testează naivitatea – sau încrederea în oameni. An după an, ajungi să fii tot mai prudent şi mai neîncrezător.

Mă pun în locul celor care urmează să se căsătorească şi îmi dau seama cât de greu trebuie să fie să ai încredere în nenumăraţi furnizori. Va fi gata rochia? Va rezista machiajul? Aranjamentele florale vor fi aşa cum le-am cerut? Se va auzi bine? Vom avea lumini potrivite? Tortul va fi bun? Sunt zeci de lucruri care trebuie să meargă bine şi sunt aproape imposibil de controlat. După cum este imposibil să ştii cât de reuşite sunt fotografiile înainte ca nunta să se termine.

Şi atunci nu poţi să nu fii recunoscător celor care au încredere în tine din prima secundă, de când au decis să te întrebe dacă eşti liber în ziua nunţii lor. Trebuie să recunoaştem că, deşi este atât de firesc pentru cineva care nu te cunoaşte să aibă unele îndoieli la început, colaborările cele mai reuşite sunt întotdeauna cu cei care au ajuns la noi cu sufletul deschis, relaxaţi, convinşi că vom face fotografiile pe care ei şi le doresc. Este un fel de nobleţe în atitudinea lor, care nu are legătură cu vremurile şi cu întâmplările prin care trecem zi de zi, ci cu ştiinţa de a trăi frumos.