Am fost cândva în juriul Fearless. Este incredibil de greu: un număr uriaș de fotografii excelente, dintre care trebuie să alegi foarte puține. Oricât de atent ai alege, tot ai momente în care vrei să o iei de la capăt, de teamă să nu fi nedreptățit vreo imagine, să nu fi omis vreun detaliu. Și orice ai face, o mulțime de fotografii nemaipomenite rămân nepremiate (și vreo două-trei, care ție îți displac profund, ajung să fie premiate). Știind cât de mici sunt șansele de a fi premiați, ne-am fi bucurat mult și doar de o mențiune Fearless – mai ales pentru o fotografie ca aceasta, (cu un umor absurd) în stilul inconfundabil al lui Robert.
Dar și un premiu? Cu dansul mirilor? Să înceapă petrecerea!
