Mădălina & Rikard {Nuntă în Suedia} - partea I

O poveste în două părți – asta chiar este odată ca niciodată pe Cromatica. A doua parte a poveștii este despre o nuntă și o insulă, ambele micuțe, dar foarte potrivite pentru a sărbători o dragoste mare. Și e așa de frumoasă partea asta a doua încât copilul bâzdâcos din mine o vrea încă o dată și încă o dată. O să vedeți de ce.

Dar să încep cu prima parte – cea în care ne vedem prima oară pe Zoom cu Mădălina și cu Rikard. Noi doi eram obosiți după drumuri lungi și cu capul în nori, ca oamenii în vacanță. Bântuiam de niște zile prin Albania, cu entuziasmul acela că am fugit, în sfârșit, de acasă, în timpul pandemiei. La ora stabilită pentru întâlnire, eram în livingul prietenilor noștri, care discutau, se jucau, râdeau. Și am realizat că avea să fie greu să ne concentrăm. Ca să fie și mai bine, când i-am văzut pe Mădălina și pe Rikard ne tot gândeam cât de frumoși și de potriviți sunt ei împreună, cum s-or fi găsit ei așa și altele care nu prea ajută când trebuie să fii atent și coerent. Dar, cumva, concluzia discuției a fost că abia așteptam să ne vedem în Suedia! Și aveam să mergem împreună cu prietenii noștri, Maria și Florin (Despa Films). Dacă îi știți și dacă ne știți, vă dați seama imediat că partea feminină a celor două echipe a pus mâna pe telefoane și a stabilit că se impune o vacanță împreună. Ce să-ți dorești mai mult când ești în vacanță decât să te gândești la următoarea vacanță?

A venit ziua și am zburat toți spre Stockholm, unde doar căldura era ca în agitatul nostru București. Partea frumoasă este că nu au fost câteva zile „pentru noi” și câteva de muncă. Toate au fost zile la fel de bune, zile de vară și de stat cu prieteni, de făcut ce ne place. Nu știu dacă or fi fost oamenii, o fi fost liniștea, or fi fost dulciurile, or fi fost clădirile, o fi fost natura care e mereu aproape și curată, dar ceva s-a întâmplat și am început, ușor-ușor, să înțelegem ce înseamnă hygge, lagom și alte concepte scandinave (la care, în zgomotul și excesul peisajului urban de acasă, nu reușești nici să te gândești).

Am fost în zonele turistice și în cele neturistice. Am savurat liniștea din locurile aglomerate, ne-a odihnit lipsa de stridență din orice, ne-am clătit ochii cu frumusețea discretă a lucrurilor. Cu siguranță asta ne-a dat o stare anume și ne-a influențat fotografiile. Și unde inițial am vrut să vă spun doar a doua parte a poveștii, acum îmi este clar că această primă parte, cea pe care aș numi-o Stockholm, are sensul ei.

Mi-am făcut curaj să vă arăt la început imagini ale noastre, personale, de vacanță, oarecare și amestecate, „momentele dintre momente” – de pregătire sau așteptare, senzații de-o clipă.