Cum poate știți, avem o căsuță săsească într-o minune de sat din mijlocul țării. Alma Vii se numește satul și nu ajungi în el când ai drum spre altundeva, ci când este chiar locul unde vrei să ajungi.
În 2018, când ne-am îndrăgostit noi de căsuță și de sat, pentru lumea din bula noastră era tare departe Alma Vii. Apoi a venit pandemia, lumea s-a schimbat, departele a ajuns să pară mai aproape. Iar noi ne bucurăm din tot sufletul – nu pentru că acum ne mai înțelege cineva (eram fericiți și când eram neînțeleși), ci pentru că atâția oameni dragi bat drumul până la noi și ne putem bucura împreună de un loc cum nu prea mai găsești. Și iată-i stând la noi, sporind energia bună și înțelegând de ce i-am zis casei AlmaCalma. Petrecem împreună sau separat un timp blând: liniște, plimbare, joacă, dimineți cu rouă și zmeură, nopți cu puzderie de stele. Uneori îi fotografiem așa cum ne place nouă, în momente banale, mici, care curg firesc în ritmul molcom al locului și care se transformă peste ani în doruri mari.
În 2025 vrem să ne fiți și să vă fim aproape. Să ne revedem la Alma Vii sau în București (dar parcă și prin Italia ar fi bine), să ne bucurăm de lucruri simple, să vă fotografiem uneori, să râdem de multe ori, să rămânem cu amintiri frumoase.
Mai jos, câteva clipe de AlmaCalma. Ce vedeți este continuarea unei povești care a început acum 15 ani, cu două fete și un interviu pentru un job – jobul s-a dus, prietenia a prins rădăcini. A continuat acum 10 ani, cu ei doi fotografiați de noi doi, la nunta lor frumoasă. Iar vara trecută, cu o fetiță și un băiețel, care ne-au topit de-a binelea și cărora le-am dus mult dorul după ce au plecat de la noi.






















































Acum 10 ani :)
