Corina & Marian {…and Sunset}
Cum continuă o zi care începe aşa? Fiecare este liber să îşi imagineze ce vrea. Dar când e vorba despre Corina, Marian şi Wonderland, noi credem că sunt mari şanse ca lucrurile să arate astfel…
→Cum continuă o zi care începe aşa? Fiecare este liber să îşi imagineze ce vrea. Dar când e vorba despre Corina, Marian şi Wonderland, noi credem că sunt mari şanse ca lucrurile să arate astfel…
→Dimineaţă. Fără alarmă să îţi omoare visele, fără desprinderea dureroasă de pernă, fără aşteptarea tăcută, încercănată şi rece de lângă maşina de cafea. O dimineaţă care începe când te-ai odihnit şi soarele e de mult timp sus pe cer. Ai timp să te aşezi şi pe perna de alături. Poţi
→Visul nostru nu este să lucrăm cu plăcere pentru un cuplu, ci să fim cu oameni alături de care uităm că lucrăm. Să râdem din toată inima şi să ne emoţionăm la aceleaşi lucruri este un început extraordinar pentru relaţia dintre noi şi cei fotografiaţi – şi uneori, după câţiva
→Cromatica este Inspired by Bucharest! În perioada 17 Septembrie – 6 Octombrie vă invităm la sediul CreArT din Piața Lahovari nr.7 să vedeţi expoziţia de fotografie urbană organizată de CreArT și B365.ro.
→Ne-am întâlnit anul trecut cu Corina şi cu Marian fără să avem idee ce ne aşteaptă. Am început să discutăm şi ne-au spus că tema nunţii va fi Alice in Wonderland. Aveau un plan de nuntă mult mai complex decât orice mai auzisem până atunci. Îi ascultam aparent liniştiţi (şi
→Sunt printre cei care cred că lucrurile se întâmplă cu un motiv. Am ajuns cumva şi cândva să mă ocup serios de fotografie. Sunt momente în care nici mie nu îmi vine să cred. Când studiezi cinci limbi străine, nu ai senzaţia că te pregăteşti să devii fotograf :). Dar
→Mereu m-am luptat cu firea mea prea independentă (sau băieţoasă, cum zice Robert), care mă face de nenumărate ori să spun pot singură, mă descurc, mulţumesc. Asta face să fiu foarte greu de ajutat, deşi am avut întotdeauna alături oameni dornici să îmi întindă o mână. Dar chiar şi eu
→Uneori mă uit la cineva şi aproape involuntar parcă îmi imaginez ce fel de copil a fost sau cum va arăta la bătrâneţe. De fapt, nu apuc să îmi imaginez pentru că nici nu sunt gânduri întregi, ci doar frânturi; nişte imagini care apar şi dispar fulgerător. E ca şi
→Passau, Germania. Prima imagine care îţi vine în minte ar putea fi aceea a unui oraş acoperit de ape. Dar noi am fost acolo cu puţin timp înainte ca apele să înghită oraşul. Era foarte frig, vânt şi ploaie. Chiar şi aşa, locul ni s-a părut prietenos. Maria şi Daniel,
→Cred că mulţi dintre noi sunt surprinşi când se văd într-o fotografie. Apare inevitabil o diferenţă între felul în care te percepi tu şi felul în care te percepe altcineva, între cum îţi imaginezi tu că arăţi şi cum rezultă că arăţi dintr-o imagine statică. Eu sunt mereu surprinsă (neplăcut,
→