Mereu m-am luptat cu firea mea prea independentă (sau băieţoasă, cum zice Robert), care mă face de nenumărate ori să spun pot singură, mă descurc, mulţumesc. Asta face să fiu foarte greu de ajutat, deşi am avut întotdeauna alături oameni dornici să îmi întindă o mână. Dar chiar şi eu
→
Passau, Germania. Prima imagine care îţi vine în minte ar putea fi aceea a unui oraş acoperit de ape. Dar noi am fost acolo cu puţin timp înainte ca apele să înghită oraşul. Era foarte frig, vânt şi ploaie. Chiar şi aşa, locul ni s-a părut prietenos. Maria şi Daniel,
→
Cred că mulţi dintre noi sunt surprinşi când se văd într-o fotografie. Apare inevitabil o diferenţă între felul în care te percepi tu şi felul în care te percepe altcineva, între cum îţi imaginezi tu că arăţi şi cum rezultă că arăţi dintr-o imagine statică. Eu sunt mereu surprinsă (neplăcut,
→
Momente pline de tensiune si emoție sau de veselie nebună, ne plac la fel de mult. Iar uneori se întâmplă să le placă și altora cum le-am surprins :).
→
De ce Cromatica şi nu Irina şi Robert? Aşa ne-au întrebat cei de la WEDMAG, printre altele.
→
Îmi place mult iarna, aproape la fel de mult cât îmi plăcea în copilărie, când erau zăpezi mari şi ne prelungeau vacanţa. Şi tot ca atunci, mă bucur când ninge – deşi majoritatea bucureştenilor simt asta ca pe un dezastru. Simplul fapt că ninge îmi luminează ziua şi mă face
→
Una dintre imaginile de mai jos şi-a luat viaţa în propriile mâini ceva mai devreme decât ne-am fi aşteptat. A călătorit prin lume, s-a făcut cunoscută şi ne-a arătat că nu mai are nevoie de noi. I-am privit cu îngăduinţă îndrăzneala. Ce te poţi aştepta de la o fotografie atât
→
3 premii Fearless pentru Cromatica la început de 2013! Un concurs internaţional dintre cele mai prestigioase, în care fotografii români devin tot mai cunoscuţi. Poate, la fel ca în cinematografie, s-a spart gheaţa şi lucrurile bune încep să curgă. Deşi se întâmplă des ca recunoaşterea să vină întâi din afară
→
