Sunt fel de fel de mirese. Dar este un gen anume care mă fascinează: cea delicată, graţioasă, liniştită, care nu are decât cuvinte frumoase şi zâmbete sincere pentru toată lumea. Ştiu, nimic interesant până aici. O suspectaţi oricum că este o bridezilla care a terorizat pe toată lumea înainte de
→
A început distracţia! Suntem plini de entuziasm anul acesta după câteva nunţi cu adevărat splendide. Pe prima dintre ele, a Adinei şi a lui Vlad, am considerat-o imediat un semn bun. Ei au o calitate destul de rară în zilele noastre, aceea de a face pe oricine să se simtă
→
Andrei se trezeşte primul. Îşi ia o jucărie şi vine la noi în pat. Stă câteva minute cuminte, apoi ne pupă, se amuză punând jucării pe noi sau pozându-ne cu telefonul. Când se plictiseşte, pleacă în sufragerie şi se uită la desene până se face 7,30 şi ne trezim şi
→
Cine şi-ar fi imaginat cu câţiva ani în urmă că cele câteva străduţe murdare şi dărăpănate, pe care bucureştenii se căzneau să le iubească necondiţionat, se vor transforma într-un loc plin de oameni tineri şi petrecăreţi, de turişti care fotografiază lucruri doar de ei ştiute? Deşi mergem destul de des
→
Oamenii îndrăgostiţi sunt mai frumoşi. Propoziţia asta pare desprinsă dintr-o comedie romantică la care poţi moţăi liniştit după prânz. Dar noi facem constatarea asta aproape ştiinţific. Ne-au trecut zeci de mii de portrete prin faţa ochilor şi mintea noastră a început să identifice strălucirea celor îndrăgostiţi aşa cum mintea unui
→
Când este vorba de nunţi, unul dintre momentele noastre preferate este cel de a doua zi, când stăm amândoi şi ne uităm prin fotografiile abia descărcate. Cu plăcerea cu care băiatul nostru desface ouă de ciocolată să vadă ce surpriză este în ele, aşa ne uităm noi nerăbdători printre sutele
→
Este mare lucru să ştii să îţi faci viaţa frumoasă, aşa cum ştiu Elena şi Tiberiu. De ce să organizezi o nuntă superbă şi apoi, când ziua cea mare a venit, să nu îţi oferi bucuria de a te relaxa şi de a savura toate lucrurile frumoase pe care singur
→
M-am născut la sfârşitul anului ’79. Probabil că dispăruseră deja jucăriile iar dulciurile erau doar câteva, cele pe care ni le amintim mulţi dintre noi – ciocolăţele chinezeşti în poleială aurie, bomboane cubaneze. Moş Nicolae nu avea multe de adus. Dar în casă mirosea a prăjituri tot timpul iar noi
→
Un obiect prețios, original, puternic, pregătit să fie atins de zeci de mâini – unele ale unor oameni care nici nu s-au născut încă. Dacă albumele spun ceva despre noi, trebuie să ne asigurăm că transmit dragostea pe care o punem în munca noastră, atenția la detalii, dorința de a
→
Ei sunt prietenii noştri. Iniţial, Vlad şi Robert erau vecini. Vlad, cu câţiva ani mai mare şi cu gusturi muzicale impecabile, îi împrumuta lui Robert „muzică adevărată”. Şi trebuie să vă spun ce a însemnat asta pentru noi. Eu eram încă departe de muzica lor, deşi Robert îmi era coleg.
→