Azi vreau să vă arăt ceva puțin altfel – ceva cu înălțimi liniștite, miros de iarbă, nori grăbiți și doi oameni care ne sunt foarte dragi. Cu Andreea și Mădălin am urca pe orice munte, cu tot cu ghiozdanele noastre negre. Ceea ce nu e puțin lucru, pentru că noi suntem niște sălbatici care cu puțini oameni și-ar dori să meargă pe munte, iar numitele ghiozdane negre sunt grele rău :).
→
Fotograful de nuntă, vorba unui cântec enervant, nu doarme vara. Și nici toamna. Dar măcar să fie treaz și mulțumit :). Noi am fotografiat până acum niște evenimente foarte frumoase, care ne-au făcut să zâmbim mulțumiți, dar nu le-am postat pentru că nu am avut timp și pentru că voi
→
Când ești alături de oameni ca Andra și ca Matei, lumea parcă e toată mai normală, mai optimistă și mai veselă. În jur, milioanele de flori de cireși. Niciodată nu am crezut că se poate simți atât de puternic parfumul lor delicat. Chiar și când am plecat de acolo, încă
→
Valuri, plajă sălbatică, un cuplu, o rochie de mireasă… Știu că nu vreți asta. Și atunci ce urmează? Un moment de relaxare. Îmi spunea Miruna de curând că atunci când are nevoie de câteva secunde să se liniștească și să scape de nebunia din jur, se uită pe fotografiile astea.
→
Cum continuă o zi care începe aşa? Fiecare este liber să îşi imagineze ce vrea. Dar când e vorba despre Corina, Marian şi Wonderland, noi credem că sunt mari şanse ca lucrurile să arate astfel…
→
Dimineaţă. Fără alarmă să îţi omoare visele, fără desprinderea dureroasă de pernă, fără aşteptarea tăcută, încercănată şi rece de lângă maşina de cafea. O dimineaţă care începe când te-ai odihnit şi soarele e de mult timp sus pe cer. Ai timp să te aşezi şi pe perna de alături. Poţi
→
Mereu mi-a fost frică de genul acesta de fotografii pe malul mării. În general sunt prea previzibile, ai senzaţia ca le-ai mai văzut. De multe ori sunt penibile de-a dreptul. Foarte rar sunt cu adevărat frumoase şi nu îţi mai desprinzi privirea de la ele. Aşa că un timp le-am
→
Cu ani în urmă, fratele tatălui meu, pe care l-am cunoscut prea puţin, îmi arăta fotografii vechi de un secol cu diverse rude. După mulţi ani în care nu ne văzusem aproape deloc, un eveniment nefericit ne-a adus în faţa acelui perete plin de fotografii. Ne doream să spunem ceva,
→
Este bună experienţa de a lucra în preajma unor oameni fericiţi şi îndrăgostiţi – chiar este, dar eşti doar vecin cu fericirea. Mult mai bună este însă fericirea împărtăşită o dată cu hohotele de râs ale unor oameni care au acelaşi simţ al umorului. Sau zâmbetul complice al celor care
→