Aș vrea să țin minte toate cărțile și filmele bune, toți oamenii care mi-au plăcut și toate zilele frumoase. Plus greșelile toate, ca să nu le repet. Și miile de versuri învățate cândva, care au început să se dizolve. Dar memoria mea se pare că vrea altfel și nu am
→
Doar experiențe frumoase am avut în Pitești, așa că asociem mereu locul cu ceva bun. Nu știm orașul, ci mai degrabă un hotel mare și, desigur, Vila Florica (devenită, între timp, foarte dragă nouă – sperăm să o regăsim intactă, dar viitorul ei, la fel ca al multor clădiri de
→
În seara aceea de sâmbătă, Bucureștiul era în mare formă iar Andra și Vali păreau să fie, împreună, o întruchipare a spiritului orașului. A spiritului tânăr și bun, plin de energie și de posibilități. Erau imaginea unui oraș efervescent, vesel, inteligent, pe punctul să înceapă o viață nouă.
→
Din când în când se întâmplă, chiar când te-ai aștepta mai puțin, să ai o discuție foarte deschisă cu un om pe care nici nu îl cunoști. O discuție care apare așa, ca prelungirea unui gând pe care credeai că îl ții pentru tine. Acum doi ani, spre sfârșitul unei
→
Mă întreb și eu ce fel de oameni suciți suntem, că luni de zile am visat la vacanță și acum, când (oarecum) o avem, facem liste peste liste cu tot ceea ce trebuie făcut. Și mai rău este că mă bântuie niște idei de fotografie care, din când în când,
→
Rar am văzut oameni mai veseli și mai plini de viață, mai bucuroși să ia parte la o nuntă, să râdă din toată inima și să danseze cu atâta energie până dimineața. La nunta Andreei și a lui Răzvan am văzut doar veselie și entuziasm, iar asta ne-a plăcut tare mult. În cazul în care știți vreun oraș pe undeva cu tineri mai petrecăreți decât ei, neapărat să ne spuneți, că venim să verificăm dacă este adevărat ;).
→
Dacă cei pe care îi fotografiem nu ar fi atât de drăguți, așa cum sunt Carla și Dragoș, poate aș urî din tot sufletul ceea ce fac sau nu aș face asta deloc. Câte nunți ar vrea să vadă cineva vreodată? Sigur nu mai mult de o sută, câte am
→